Comemorarea eroilor marinari
Constanta

Monumentul Crucea Marinarilor

MAREA NOASTRA

LIGA NAVALA ROMANA

anul X no. 11-12

Noiembrie-Decembrie 1941

Pag-269

Cinstirea memoriei marinarilor eroi

Pentru cinstirea memoriei ultimilor eroi ai sai, Cpt. Filip N. si aspirantul Apostolescu Paul, precum si a celor 19 marinari romani si 6 marinari germani, s-a oficiat Duminica 2 Noiembrie, la Constanta in capela militara Sf. Arhangheli Mihail si Gavril, un serviciu religios, din initiativa Diviziei de Mare.

Onorurile au fost date de un detasament al marinei militare germane si o companie de marinari reprezentanti ai tuturor unitatilor navale.

Dupa terminarea slujbei religioase a luat cuvantul d. Cpt. Popescu Deveselu, care a rostit urmatoarele:

   “Cati sunteti aici si cati sunt pe toate meleagurile romanismului, aveti o lacrima pe geana si va este sufletul cuprins de frigurile unei despartiri prin vesnicia mortii. Credinta ne invata sa privim moartea numai ca pe o despartire trecatoare a omenescului din noi pentru ca drumurile necunoscutului ne vor duce in cele din urma acolo unde ne-au plecat inaintasii si unde spiritele salasluesc in nemurire.

   Dar lacrima ce va scapa, oricat ati vrea sa o retineti, ne este pentru niste morti: fiindca in prohod de Dumnezeiasca inaltare catre necunoscut, noi nu am venit astazi aici sa jelim, ci sa tresarim din toata fibra sufletului nostru pentru cei bravi intre bravi, care au plecat in chip de cavaleri ai credinteisa croiasca un viitor grandios Tarii noastre, Neamului nostru si Marinei noastre.

   Intr-o zi pe intinsul de zari albastre, toti care sunt in pomelnicul de pomenire rostit de Preot, au fost scufundati pentru vesnicie in adancurile Marii, pe cand isi faceau datoria catre Neam si Rege.

   Ce moarte sublima! Ce sublima durere pentru cei ce zi de zi si an de an in suspin vor rosti numele lor si durerea li se va alina intotdeauna prin mangaierea ca: fiul, fratele, tatal a cazut la datorie.

   Daca ochii plang, fiindca asa i-a harazit Dumnezeu plansului, sufletele nu va pot fi coplesite de amaraciune fiindca eroii ar fi impovarati in viata lor de dincolo de chinuitoarea durere a celor de aici.

   De aceea nu plangeti ci slaviti-i asa cum au fost ei haraziti prin destin.

In vazduhul Pontului sufletele in chip de albatrosi sboara si privesc osanalele noastre. Ei in maiastra adiere peste unda marii ne indeamna sa fim mai mandri de trecutul nostru, aici la marea pe care au iubit-o si pentru care au trecut in vesnicie.

   Camarade Filip, te simt undeva aici, te simt peste tot locul si langa tine privesc cu admiratie pe taciturnul meu elev, aspirantul Paul Apostolescu.

   Crede Capitane Filip in credinta noastra si cu sufletul tau de inalta morala da har generatiilor ce vor veni: fiindca acum si in veac fapta ta si a celor cari s-au dus in sanul lui Adamastor, odata cu tine a fost sublima si colbul nu o va acopri niciodata in Cronicele Marinei Romanesti.

   Capitane Filip fii linistit in slava ta, fiindca cei cari te-au cunoscut te vor imita in fapta!

   Capitane Filip tu cu cohorta ta de marinari romani si germani, ne vei fi continu un imbold.

   Capitane Filip, tu cu fostul meu elev taciturnul aspirant Apostolescu Paul, ne vei fi sprijin de mandrie.

   Fie ca fapta voastra sa rodeasca o Marina a Romanilor in Marea Neagra si peste toata imensitatea de apa albastra asa cum voi toti i-ati dat dreptul sa fie prin moartea voastra si asa cum tu Capitane Filip ai dorit-o si te-ai framantat din zori in noapte pentru ea.

   Acolo in slava voastra fiti de veghe eroi ai Marii Pontului in apele dela Gura Bugului.”

In continuare pioasa pomenire a urmat in largul portului, unde dela bordul remorcherului dragor “Amzel”, comandat de Asp. Rusu Gh, s-a dat cetire pomelnicului celor 27 de eroi marinari cazuti pentru patrie, tragandu-se salve de pusca si aruncandu-se pentru fiecare din ei in apele albastre ale marii frumoase jerbe de flori, impodobite cu tricolorul romanesc.

La rostirea numelor Cpt. Filip N. Si Asp. Apostolescu Paul o delegatie de marinari germani au aruncat in valurile marii o impresionanta coroana de flori naturale, impodobite cu rosul si crucea drapelului german.

La sfarsit, batranul tata al Capitanului Filip N., o figura venerabila de vechi si iscusit marinar, a adresat ostasilor de sub comanda fericitului sau fiu, urari de isbanda si eroism pentru Marina Romana.

MAREA NOASTRA

LIGA NAVALA ROMANA

anul X no. 11-12

Noiembrie-Decembrie 1941

Pag. 270

Capitanul Filip C. Niculae din Marina Regala

In seara zilei de 24 Octombrie 1941, prin undele telegrafiei fara fir se receptioneaza mesagiul, prin care se anunta moartea eroica a capitanului Niculae C. Filip, Comandantul Grupului de ambarcatiuni ce dragau minele dusmane in apele romanesti ale Transnistriei.

Marea, pe care el a iubit-o, de mic copil, pe malurile careia se caznea s-o inteleaga din cea mai frageda varsta, a primit jertfa de viata a celui cu care se indragise, a capitanului Niculae C. Filip, din Marina Regala.

Eroica lui moarte este un simbol, ce sdrobeste de durere pe toti marinarii, dar si-i inalta. Caci ea reprezinta simbolul uriasei si puternicei sfortari romanesti pe mare, impotriva dusmanului ei cel mai de temut.

Capitanul Niculae C. Filip s-a infratit deapururi cu marea, departe, in largul apelor transnistriene, in chip viteaz, infruntand semet furia dusmanului si a marii pentru gloria Tarii si fala Marinei Regale Romane.

El a fost primul comandant roman, care a facut sa falfaie stindardul Marinei noastre de razboi in apele transnistriene si pentru a deschide calea navigatiei romanesti, a trebuit sa se jertfeasca pe sine.

Asa se incheie capitolul plin de avant si sbucium al carierei marinaresti a capitanului Filip, fiul Constantei si unul din elementele cele mai de valoare, in care Marina de Razboi isi pusese toata increderea si nadejdea ei.

Nascut, la Constanta, la 17 Mai 1909, termina cursurile liceului Mircea cel Batran, in anul 1927. Da examen, in toamna aceluias an, si reuseste printre primii la Scoala Navala.

La 1 Iulie 1927 este promovat aspirant de marina, fiind clasificat al V-lea din 18 ofiteri ai promotiei a IX-a. Isi incepe cariera de marinar cu toata dragostea ce o avea pentru mare si cu tot elanul tineretii lui. In curand devine un ofiter de elita, apreciat de superiori, stimat de colegi si iubit pana la veneratie de subalterni si ostasi. Bunatatea, dreptatea, camaraderia, pe langa calitatile inascute de marinar, intregesc acest suflet de granit, cimentand cariera viitoare a tanarului aspirant.

Gradul de locotenent l-a obtinut la 10 Mai 1934, in care timp, pana la 1936, se specializeaza urmand cursurile de gaze si torpile. Le terminasa cu succes, dar nu i se par destul de grele pentru uriasa lui putere de munca. Dupa indemnul superiorilor se dedica specialitatii minelor, unde gaseste terenul necesar si in curand ajunge unul din cei mai bine pregatiti, ai marinei noastre de razboi, in aceasta arma.

Notele calificative sunt exceptionale si il caracterizeaza ca unul din cei mai buni ofiteri-marinari din generatia tanara ai marinei de razboi.

Unul din comandanti, dupa ce l-a avut, mult timp, sub comanda, isi asterne parerile pe foaia calificativa a capitanului Filip, astfel:

“A indeplinit functia de ofiter secund si ofiter cu minele. Foarte inteligent, perseverent, cu mare putere de munca. Educatie militara aleasa; foarte constiincios. Foarte bun marinar. Cunostintele marinaresti foarte bune, iar ca ofiter miner complete. Cunoaste perfect materialul. A fost numit profesor la cursurile de mine pentru specializarea ofiterilor si maistrilor, predand minele, ce la avem in serviciu, teoretic si practic, obtinand rezultate cat se poate de frumoase. Cunostinte generale foarte bune. Conduita exemplara. Foarte respectuos si militaros cu superiorii. Sever, dar drept cu inferiorii. Acest ofiter este legat sufleteste de arma pe care a ales-o ca specialitate, lucrand neobosit, ziua si noaptea, pentru punerea la punct a instalatiei de mine si a materialului. Cu toate ca era extrem de ocupat, din cauza cerinteilor navei, totusi s-a ocupat indeaproape de mina germana U. C., construind un aparat, cu care s-a putut verifica pistoanele hidrostatice ale acestor mine. A pregatit si verificat mina Vickers pentru lansare, cu ocazia facerei barajului din zona Sulinei, executand personal lansarea minelor, cari au functionat ireprosabil. Trebuie mentinut in aceasta specialitate si intrebuintat pentru formarea ofiterilor, maistrilor si minerilor. Excelent ofiter din toate punctele de vedere.”

Este trimis, apoi, ca specialist, timp de un an, in misiune, la uzinele de fier si domeniile Resita, unde, sub supravegherea lui, se fabrica primele mine romanesti. Pentru desavarsirea acestei opere capitanul Filip este imbarcat pe puitorul de mine “Lt. Vartosu”, in calitate de comandant.

Devenise un iscusit de neegalat in arma “minelor”, fiind cel mai desavarsit specialist din generatia tanara.

A redactat manualul minelor si a format serii intregi de mineri printre ofiteri, maistri si soldati.

La 15 August 1939 este inaintat capitan, iar pana la declararea razboiului ia parte, cu tot entuziasmul, stiinta si putearea sa de munca, la executarea barajelor de mine din fata portului Constanta.

Odata cu declararea razboiului i se incredinteaza comanda grupului de dragoare si dela 4 Iulie 1941 desfasoara o activitate zilnica deosebita, cu curaj si stoicism, ce au starnit admiratia tuturor ofiterilor din Marina Romana si Germana.

MAREA NOASTRA

LIGA NAVALA ROMANA

anul X no. 11-12

Noiembrie-Decembrie 1941

Pag 271

Ce a facut capitanul Niculae C. Filip de la 22 Iunie 1941, si pana la 24 Octombrie 1941 in lupta contra bolsevismului? Ne arata clar ordinul de zi Nr. 144 din 23 Octombrie 1941, prin care capitanul Filip C. Niculae, comandantul grupului de remorchere dragoare, este citat pe Divizia de Mare:

“Cercetand prin dragaje continui si bine conduse, intotdeauna in capul formatiei de dragaj, a aratat un vadit dispret de moarte, indemnand astfel, prin exemplul lui, pe tinerii aspiranti si echipajele sa infrunte pericolul, pentru a asigura navelor si transporturilor, conditiunile unei navigatii cat mai sigure.

Pe timpul bombardamentelor aeriene sau atacurilor submarine, grupul de dragaj nu si-a intrerupt, nici-un moment, activitatea si chiar imobilizati fiind, cu draga la apa – a atacat inamicul din aer, sau de sub apa. A dragat si dezamorsat, personal: minele rusesti de tip nou, complet necunoscute. A dirijat si supravegheat instalarea dragilor la torpiloare, luand apoi parte la primele operatiuni ale torpiloarelor cu draga de siguranta. Impreuna cu formatia de dragaj germana a dragat si distrus 4 mine rusesti din regiunea Mangalia. A transportat la Sulina si apoi la Bugaz pontoane germane. A executat, impreuna cu dragoarele germane, dragarea drumului dela Bugaz spre Odesa, fiind primul care a facut acest drum periculos prin barajele de mine inamice.”

Este o activitate uriasa, pentru cele patru luni de razboi, pe care capitanul Filip C. Niculae a desfasurat-o neintrerupt, ziua si noaptea.

Viteazul capitan Filip a infruntat nu numai enigmatica mare, cu capriciile ei bine cunoscute, pe niste ambarcatiuni militare destul de modeste ca tonaj, dar s-a masurat cu vrasmasul bolsevic oriunde l-a intalnit pe mare, dispretuind complect moartea.

Ultima lui misiune ordonata, din 18 Octombrie 1941, i-a intrerupt insa firul victorios al faptelor de arme. Dupa ce sustine doua lupte navale cu submarinele inamice, care lansasera torpile, contra formatiei conduse de capitanul Filip; dupa ce executa dragajul minelor dintre Bugaj si Odesa, pentru care primeste felicitarile comandamentului flotilei de Dunare germane si in sfarsit dupa ce executa si ultimul ordin de a duce la Otschacov (Transnistria) pontoanele germane, echipajele celor doua dragoare D si B se intorceau spre tara, in dimineata zilei de 24 Octombrie 1941, istovite, dar fericite, ca in mod atat de eroic si glorios isi facusera datoria.

Daca dusmanul a fost neputincios, cu aceste mandre echipagii romanesti, in frunte cu cpt. Filip, marea, in schimb, mai avea un cuvant de spus. In cateva ore ea s-a framantat si a devenit extrem de agitata; ceata groasa a acoperit vizibilitatea, iar vantul de est, cu forta 5, au facut ca dragoarele sa nu mai tina marea, avand valuri de travers.

Din cauza ambarcatiunilor mari de apa, in special prin canalul lantului dela ancora, navele sunt nevoite sa caute adapost la coasta sau sa se intoarca. S-a cautat sa intre la adapost, in portul Odesa. La ora 11,40’, din cauza pericolului submarin, capitanul Filip renunta la aceasta intrare si ordona intoarcerea la Otschacov. La ora 14,25’, pe cand se naviga la trei mile marine de coasta, travers de capul Adschiajask, in punctul aproximativ: lat. = 46°35’ si long. = 31°22’, dragorul “D”, pe care se afla cap. N. Filip si aspirantul Apostolescu Paul, lovindu-se de o mina, sare in aer. Disparitia este instantanee. In acelasi timp, dragorul B, condus de asp. Ciurcu N., care se afla la circa 100 m, in pupa dragorului D, stopeaza, fundariseste ancora la fund de 14 metri si lasa barca la apa. Echipajul barcii pescuieste trei oameni, printre care si cap. Filip care este grav ranit. Dus in cabina dragorului B, capitanul Filip, dupa ce a luptat sase ore cu furia marii, incepe sa se lupte cu moartea. In timp ce era spalat si ingrijit, cu mijloacele bordului, adunandu-si toata forta de care mai dispunea, printr-un efort supra omenesc, se ridica din patul cabinei, spre a porni spre comanda. Comanda lui draga, in care s-a simtit atat de bine, in tot timpul carierii lui de marinar. Moartea insa a fost mai vicleana ca marea, i-a istovit toate puterile si, dupa o jumatate de ora, capitanul Filip isi da sufletul adanc multumit, ca asa cum in viata n-a cedat omenescului decat pentru ceiace era drept si adevarat, s-a luptat din rasputetri cu necunoscutul care-i cerea ultima suflare.

Marea incepe sa se imblanzeasca. Se transmite comandamentului, prin T. F. S., situatia si se cere ajutoare. A doua zi, 25 Octombrie 1941, la ora 17, vin trei ambarcatiuni in ajutorul dragorului B.

In tot acest timp, chipul mandru si semet al capitanului Filip dormea somnul vesniciei, leganat de valurile marii, avand la capatai, un bec electric, in chip de lumanare.

Sublima lui moarte n-a fost deajuns; marea isi reclama trupul celuia care-i invatase toate misterele si care o stapanise timp de doisprezece ani. Setea ei, dupa trupul capitanului drag, a fost potolita, prin sarirea in aer si a celui de-al doilea dragor, care sfaramandu-se a pulverizat tot ceiace era omenesc, inghitind, pe vecie, impreuna cu el si pe: aspirantul Apostolescu Paul, sergentul Budulan Dumitru, serg. Ghergheci Ilie, elev. serg. Arghir Petre, elev. serg. Feledeanu Ion, cap. Boberschi Alfeu, cap. Savulica Niculae, cap. Boroleanu Stefan, cap. Dobre Ilie, soldat Bunea Petre, soldat Macovei Mihai, soldat Stanescu Nicolae, soldat Albu Marin, soldat Popa Ion, fruntas Meca Gheorghe, soldat Oprisor Nastase, fruntas Dragomir Ion, fruntas Cornescu Cornel, sold. Ilief Dumitru, fruntas Rosu Mihai si Wachtmeister Hamisch, Gefreiter Grunbaum, Gefreiter Wratschnig, Frunker Hammerle, Matrosengefreiter von Holten si Matrosengefreiter Franc Iosef.

Pentru spiritul de jertfa, eroismul si inalta intelegere a datoriei de ostas, Marina Regala Romana citeaza, prin ordinul de zi Nr. 88, din 30.X.1941, pe Marina, pe capitanul Filip, aspirantul Apostolescu si intreg echipajul, mentionand, ca exemplul celor cazuti pentru drepturile sfinte ale neamului si gloria Marinei Regale vor ramane vesnic pilda si indreptare marinarilor romani.

Centrul de instructie naval german din Romania, cu adresele Nr. 1285 din 19.X.941 si Nr. 1390/1941, roaga respectos sa se exprime echipajelor remorcherelor dragoare si comandantului lor stralucit cpt. Filip Niculae recunostinta comandantului suprem al grupului de sud al marinei.

Iar Tara ii rasplateste actele de bravura ale cpt. Filip, cu ordinul “Steaua Romaniei” cl. V-a cu spade si panglica de “Virtute Militara” si cu inscrierea nemuritoare intre cavalerii ordinului militar “Mihai Viteazul” – post-mortem.

Ultima pozitie a dragorului D pe care se afla capitanul Filip

MAREA NOASTRA LIGA NAVALA ROMANA anul X no. 11-12 Noiembrie-Decembrie 1941 Pag 272   Gestul tatalui unui erou   D. C. Filip, tatal capitanului erou N. Filip, a insotit donatiunea de care se vorbeste la pag. 274 de urmatoarea ardesa: “Desigur ca numele lor de eroi va fi pilda nemuritoare pentru cinstirea numelor de romani si un exemplu viu pentru generatiile viitoare de marinari. Doresc insa ca bunatatea sufletului sau impartita cu atata darnicie tuturor celor ce l-au inconjurat in viata – ca o slaba mangaiere -, sa patrunda si in casele pline de durere a celor devotati marinari care cu acelas eroism  si-au jertfit viata pentru tara. De aceia Domnule Amiral, va rog sa binevoiti a dispune ca sumele cuvenite fiului meu, Capitan Nicolae C. Filip si anume (urmeaza enumararea drepturilor N. R.) sa fie impartite  si trimise in comunele natale familiilor lor dupa cum urmeaza, - ( se arata in detalii cum se va imarti banii la (N. R.).”   La aceasta scrisoare Domnul Amiral a raspuns urmatoarele:   Stimate Domnule Filip,   Gestul de deosebita generozitate, prin care Dvs. ati hotarat ca drepturile regretatului nostru camarad, eroul capitan Filip Nicolae, sa fie impartite familiilor eroilor marinari cari au fost si in jertfa alaturi de comandantul lor, m’a miscat adanc. Este o fapta de adevarat roman iar asemenea fapte, dupa jertfa sublima a iubitului Dvs. Fiu si neuitatul nostru camarad, intaresc odata mai mult increderea in forta sufleteasca a poporului nostru, atat de necesara in zilele de azi, pentru asigurarea victoriei si viitorul Patriei. Am onoarea a va comunica ca am dat dispozitii ca cererea Dvs. sa fie indeplinita intocmai si tin in acelas timp sa va exprim in numele mei si al familiilor marinarilor cazuti la datorie, calduroase multumiri pentru miscatorul  si patrioticul Dvs. gest ce va onoreaza. Pentru chestiunile de amanunt ce privesc drepturile banesti ce urmeaza sa primiti, in numele cpt. Filip Nicolae, va vom trimite o corespondenta separata. Va rog sa primiti asigurarea deosebitei mele stime. Comandantul Diviziei de Mare Contra Amiral, GEORGESCU I.

Pe docul Marinei Militare - La chila remorcherului Virtosu - 1934

MAREA NOASTRA

LIGA NAVALA ROMANA

anul X no. 11-12

Noiembrie-Decembrie 1941

Pag 274

Daruri pentru marinarii nostri

Marinarii nostri s-au acoperit de glorie inca din timp de pace. Vanturatori pe orice vreme ai marilor si oceanelor, au starnit admiratia ori unde au purtat pavilionul nostru national.

In timpul de razboi nu au fost mai pre jos. Chiar cand nu inscriau nici o fapta rasunatoare, eu stau la panda in patrulari, obositoare pana la chin, avand in vedere micul numar de vase, ei tot binemeritau de la Patrie, prin indarjirea cu care asteptau momentul ciocnirei.

Si au venit, unele fara pierderi, altele cu sacrificii. S’a vorbit in ziare, in coloanele noastre, toata lumea le cunoaste: mica, invizibila noastra marina s’a intrecut pe ea insasi.

Ca un ecou al eroismului marinarilor, pe langa ordinea de zi, decoratii etc. – initiativa particulara s’a grabit sa-si arate admiratia prin donatiuni banesti.

In afara de cele anterioare ale domnilor C. Alimanesteanu si G. Ghencea, dupa dupa victoria submarinistilor au urmat altele:

D. Vice-Amiral I. Balanescu, fost comandant al marinei, a donat suma de 10.000 lei, insotita de o scrisoare plinade admiratie.

Doamna Virginia Scondrea, sotia regretatului Vice-Amiral V. Scondrea, fost comandant al marinei, a daruit 10.000 lei.

D. Lt.-Comandor E. Vlasopol a donat suma de 141.273 lei, - solda si accesoriile de cand a fost concentrat.

D. Constantin Filip, batranul presedinte al asociatiei marinarilor din Constanta, a daruit suma de 70.000 lei, - drepturile banesti cari se cuveneau fiului sau Capitanul N. Filip, cazut eroic la datorie.

O corespondenta din Constanta ne aduce la cunostinta crearea unui fond “Ajutorul Marinarului” din initiativa d-lui Comandor Oct. Butas. Orchestra marinei va da un concert pentru marirea acestui fond.

Locotenent in rezerva FILIP Gheorghe - 1984

Extrase din albumul realizat in memoria fratelui erou FILIP C. Nicolae

Monumentul Crucea Marinarilor - Tur Virtual

Locotenent in rezerva FILIP Gheorghe - 1984

Extras din albumul realizat in memoria fratelui erou FILIP C. Nicolae

In memoria Capitanului FILIP Nicolae

FILIP Constantin

FILIP Vasile

FILIP Gheorghe

FILIP Mihai

FILIP Mihai

FILIP Matei

FILIP Matei

Gheorghe si Niculae FILIP - 25 august 1915

Gheorghe si Liliana FILIP - 1984

Premiul "Capitan FILIP C. Nicolae"

Locotenent in rezerva FILIP Gheorghe - 31 ianuarie 1984

Scrisoare adresata Constantei si Mihai FILIP

... La moartea lui Nicusor a ramas imobilul din actualul B-dul V.I. Lenin nr67, pe care era proprietar si pentru care, in anul 1942, a trebuit sa facem formele de succesiune prin Notariatul Constanta.
  Eu, casatorit fiind si fara copii, iar parintii batrani, am stat de vorba cu Silica (Vasile FILIP) si i-am exprimat dorinta noastra de a renunta la dreptul de mostenire, in favoarea lui, ca avand doi copii: pe tine (Mihai FILIP) si pe Floriana (Floriana FILIP). In schimb, i-am propus sa eternizeze memoria lui Nicusor, prin infiintarea unui -premiu anual- primului elev - maistru reusit cel mai bine la armele sub apa, specialitatea: Mine, mai ales ca Nicusor predase acest curs, in anii 1939 si 1940 la Scoala de Maistri de pe langa Divizia de Mare.
  Silica (Vasile FILIP) a fost de acord cu aceasta propunere si-n anul 1942 a cumparat prin Bursa de efecte din Bucuresti, cu suma de 30.000lei, actiuni ale Societatilor petroliere al caror curs era scazut cu 70% din cauza riscurilor razboiului.
  Prin urmare, cu aceasta suma de 30.000lei, a cumparat actiuni in valoare nominala de 100.000lei, cu un divident de 5% si a dat posibilitatea sa se formeze un fond de 5.000lei, care sa se acorde anual, sub denumirea: "Premiul Capitan Filip C. Nicolae" primului elev-absolvent reusit maistru in specialitatea -Mine-.
  In calitatea mea de locotenent in rezerva la marina si frate al defunctului erou, cu un raport special in care am prevazut conditiile de atribuire a premiului anual, s-au depus actiunile - in numele tuturor- la Ministerul Aerului si Marinei, prin Cdor. Popescu-Deveselu, aghiotantul Maresalului, care a intervenit sa se aprobe infiintarea "premiului Capitan FILIP C. Nicolae".
  Astfel, la sfarsitul lunii iunie 1943, in curtea Scolii Constanta a avut loc festivitatea de acordare a premiului "Capitan FILIP C. Nicolae" in prezenta comandantilor de Scoli, a elevilor si a trupei (o companie) Diviziei de Mare cu muzica militara si drapel, la care a luat parte si tata (Constantin FILIP) si Silica (Vasile FILIP).
  Dupa oficierea serviciului divin si pomenirea celor 42 ostasi, cari s-au jertfit, in floarea virstei, cu dispret de moarte, dindu-si sufletul pentru Tara - aducindu-li-se astfel un pios omagiu, premiul anual de 5.000lei a fost inminat maistrului stagiar Stanescu Ion, care a absolvit "primul" in specialitatea "mine", de catre comandantul Scolii Navale, Comandor Barbuneanu Petre.
  Dar evenimentele si desfasurarea razboiului n-au vrut ca aceasta pomenire si festivitate inaltatoare sa se repete. Curand frontul a fost rasturnat si-n august 1944 am fost martorii unor transformari sociale de structura, incit eroii razboiului 1941-1944 au fost ingropati si ei in anonimat.
  Ramane ca stranepotii mei, Mihaita si Matei sa continue mentinerea facliei memoriei Capitanului FILIP C. Niculae, bineinteles sub indrumarea voastra, de care nu ma indoiesc ca o veti acorda, din toata inima.

Va imbratiseaza pe toti, cu drag.
Unchiul vostru

Gheorghe C. FILIP

Aspirantii Scolii Navale Constanta si corpul profesoral - Promotia iulie 1929

Revista - MARINA ROMÂNĂ - 17 Anul III Noiembrie Decembrie 1992

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
România în Al Doilea Război Mondial. 1941-1945

2021

In cadrul expozitiei MNIR sunt expuse obiecte care au apartinut capitanului FILIP Nicolae. Macheta minei Vickers este un obiect care provine din perioada cand "este trimis ca specialist, timp de un an, in misiune, la uzinele de fier si domeniile Resita, unde, sub supravegherea lui, se fabrica primele mine romanesti."

Macheta obuz si mina Vickers - UDR (Uzinele si Domeniile Resita) 1936

Obiecte care au apartinut Capitanului FILIP Nicolae

VEDETA FLUVIALĂ 150
"Lt. Cdor. Nicolae FILIP"

Secţia I a Divizionului 88 vedete fluviale - Brăila

Nava "Lt. Cdor. Nicolae FILIP" a fost construită în anul 1978 la Şantierul Naval Drobeta Turnu-Severin.
La data de 15.04.1978 a intrat în compunerea divizionului.

Divizionul 88 vedete fluviale
Secţia I a Divizionului 88 vedete fluviale - Brăila
Secţia II a Divizionului 88 vedete fluviale - Tulcea

https://www.navy.ro/despre/organizare/flotila_fluviala/div_88.php

Secţia I a Divizionului 88 vedete fluviale - Brăila
Caracteristici tehnico-tactice ale navei tip „vedetă fluvială”
• Deplasament - 93,45 t;;
• Lungime - 33,3 m;
• Lăţime - 4,8 m;
• Pescaj - 0,83 m
• Armament: - 1instalaţie artileristică cal. 14,5 mm cu patru ţevi cu Bmax = 2500 m;
- 1 tun cal. 30 mm cu două ţevi, cu Bmax = 3500 m;
- 1 dragă mecanică tip DMF 1;
- rachete antiaeriene STRELLA-9M; - 1 dragă electromagnetică şi acustică;
- 6 mine MMA 1.
• Propulsie: - 2 motoare principale = 436 C.P.
- motoarele pot asigura o viteză de 23,77 km/h
• Echipaj: - 20 militari
• Autonomie: - 5 zile
• Raza de acţiune: - 750 km

Nava a fost construită în anul 1977 la Şantierul Naval Drobeta Turnu-Severin.
La data de 22.07.1977 a intrat în compunerea divizionului.

În prezent, Divizionul 88 Vedete Fluviale este subordonat Comandamentului Flotilei Fluviale, având în responsabilitate sectorul fluvial cuprins între Călăraşi şi gurile Dunării.

https://www.navy.ro/despre/organizare/sectia1_div88.php

https://www.navypedia.org/ships/romania/ro_ms_vd141.htm

Clubul Amiralilor
Asociatia "Clubul Amiralilor"
Strada AMIRALITATII

20 martie 2021

Din dorința de a susține proiectele Primăriei Municipiului Constanța și de implica Asociația Clubul Amiralilor în deciziile luate privind atribuirea unor denumiri unor străzi și alei, vineri, 19 martie a.c., la sediul Muzeului Național al Marinei Române s-a organizat o dezbatere în cadrul grupului de lucru extins, cu reprezentanți din instituții, ligi și asociații neguvernamentale cu competențe în domeniul culturii și tradițiilor marinărești. Dezbaterile au avut loc în prezența comandorului (r) dr. Dorin Popescu, consilierul personal al primarului Municipiului Constanța pe probleme de relații internaționale, relații publice, cultură, educație și dialogul cu societatea civilă.Cu acest prilej, s-a constatat că din cele 1041 străzi aflate în „Nomenclatorul stradal al municipiului Constanța”, aprobat în ședința ordinară a Consiliului local din 30 ianuarie 2020, se regăsesc doar 9 nume de marinari.Cele 10 personalități propuse de Asociația noastră, inițiatoarea acestui demers, au întrunit acceptul unanim al următorilor participanți:- Contraamiral de flotilă (r) dr. Sorin Learschi, membru în Consiliul Director al „Clubul Amiralilor”;- Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, directorul Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu”; – Comandor (r) dr. Ioan Damaschin, coordonatorul Filialei Dobrogea a Uniunii Ziariștilor Profesioniști;- Dr. Dan-Dragoș Sichicea, muzeograf la Muzeul Național al Marinei Române;- Dr. Carmen-Irene Atanasiu, vicepreședinte al Consiliului Național Director al Ligii Navale Române;- Comandor (r) dr. Marian Moșneagu, vicepreședinte al Asociației Absolvenților Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”- ALUMNI ANMB.

În urma ședinței în care au fost analizate propunerile, grupul de lucru a stabilit ca lista cu următorii ofițeri de marină să fie înnaintată Primăriei Constanța, pentru a fi în atenția Comisiei de Urbanism, în vederea atribuirii de nume unor străzi sau alei.

PROPUNERI PRIVIND ACORDAREA NUMELUI UNOR OFIȚERI DE MARINĂ UNOR STRĂZI DE PE RAZA MUNICIPIULUI CONSTANȚA:

...

7. LOCOTENENT-COMANDORUL FILIP C. NICOLAE
(n. 17 mai 1909, Constanţa – d. 24 octombrie 1941, Bug)
-Studii: Liceul ,,Mircea cel Bătrân” (1927), Şcoala Navală, Secţia Pregătitoare (1 iulie 1929), Şcoala Specială a Marinei, Şcoala de Gaze (1933) și Cursurile de Torpile (1936)
-Carieră: Apărarea Fixă Maritimă (1929). Specializat în tehnica minelor marine, devine unul din cei mai buni ofiţeri ai Marinei de Război.
-La 5 iunie 1936 a fost numit membru în Comisia de Supraveghere a Materialelor şi Muniţiilor. Trimis în misiune, la Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa, sub supravegherea lui se fabrică primele mine româneşti.
-Numit comandant al puitorului de mine ,,Locotenent Vârtosu”.
-A predat Cursul Arme sub apă la Școala Navală și a redactat Manualul minelor.
-Mobilizat în campanie, a participat la executarea barajelor de mine din faţa portului Constanţa.
-La declanşarea războiului i s-a încredinţat comanda Grupului de Remorchere Dragoare.
-La 24 octombrie 1941 a murit pe Bug, la 3 Mm Sud de Capul Adjask, înecat odată cu dragorul său, lovit de o mină.

Distincții: Ordinul ,,Coroana României“ în grad de Cavaler (1940), Ordinul ,,Steaua României” în grad de Cavaler cu spade (1942) şi Ordinul Militar de Război ,,Mihai Viteazul” clasa III-a post mortem (1943)

...

http://www.clubulamiralilor.ro/2790-2/

Presa Actuala:

Eroi efemeri și erori neasumate

Comandor (rz) Marian MOȘNEAGU

08 Nov, 2019

...
În Campania contra bolșevismului

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-au distins prin merite deosebite și acte de bravură săvârșite pe câmpul de luptă următorii ofițeri de marină români8, distinși cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul”, clasa a III-a:
3.Locotenent-comandorul p.m. Nicolae C. Filip, comandantul Zonei Portului Constanța, comandantul Grupului de Dragaj Ușor (Înalt Decret nr. 656 din 12 martie 1943), “pentru curajul și devotamentul deosebit cu care și-a îndeplinit funcția de comandant al Grupului de Dragaj Ușor, curățind de mine apele noastre pentru a crea drum navelor române și aliate”.
...

ziuaconstanta.ro

contact@filipnicolae.ro

MAREA NOASTRA - LIGA NAVALA ROMANA - anul X no. 11-12 - Noiembrie-Decembrie 1941